Coordonatori Nr.5 şi Nr.5 bis

Coordonatori Nr.5 (Revista pentru elevi)
Prof. Cristina Sandulian
Prof. Ionela Silvia Cojocăreanu

Coordonatori Nr.5 bis (Revista pentru profesori)
Prof. Constantin Sandulian
Prof. Petrică Vasile

Premii - Anul şcolar 2013-2014



The Beatles

Florentina Marin VII B

Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) şi Ringo Starr (baterie). Ei s-au adresat generaţiile de tineri crescute în atmosfera de după Al Doilea Război Mondial, în Anglia, SUA etc. Fără dubiu, The Beatles este unul din cele mai faimoase şi mai de succes grupuri din istoria muzicii rock, având peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă.

Au devenit faimoşi pentru melodiile lor, nu foarte apreciate de unii critici, considerate aparţinând muzicii pop, dar în lucrările lor de mai târziu au obţinut laude atât din partea criticilor cât şi din partea ascultătorilor. În cele din urmă, ei şi-au dovedit nu doar talentul de muzicieni ci s-au îndreptat cu succes chiar spre cinematografie şi, în cazul lui John Lennon, în activism politic.

În 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul I pe lista celor 100 a celor mai mari artişti ai tuturor timpurilor. Conform aceleiaşi reviste, muzica inovativă a trupei The Beatles şi impactul cultural al acesteia au ajutat la definirea culturală a anilor 1960.

În decursul anului 1963, cântecele formaţiei se vor situa cu precădere pe locul întâi din topurile britanice. Numărul total al discurilor formaţiei The Beatles care s-au vândut în acest an, de două milioane şi jumătate, a constituit un record în istoria muzicală a Marii Britanii.

În aprilie 1963 apare al treilea single al trumei, intitulat „From Me to You”.

În perioada mai-iunie, The Beatles participă la un nou turneu, alături de Roy Orbison, iar în august apare single-ul „She Loves You”, cu un tirajul precomandat de 500.000 de exemplare.

Mania pentru Beatles a început în Anglia pe 13 octombrie 1963 cu o apariţie televizată la London Palladium (emisiunea „Sâmbătă seara la Palladium”).

Turneul în Suedia s-a soldat cu un imens succes.

În noiembrie 1963, Beatles cântă la Royal Command Performance în acelaşi program cu Marlene Dietrich și Maurice Chevalier.

La sfârşitul anului 1963, apare albumul With The Beatles (cu o precomandă de 1.000.000 de cereri). Un critic de la ziarul Sunday Times scria: „Sunt cei mai mari compozitori după Beethoven".

În ianuarie 1964, susţin concertul „Olympia”, alături de Trini Lopez şi Sylvie Vartan. Single-ul „I Want to Hold Your Hand” va ocupa locul I în top-urile americane. Beatlemania a explodat apoi în SUA.

Această trupă, ce cânta muzică pop pe atunci, a devenit în scurt timp un fenomen mondial cu fani care-i adorau pe membrii trupei, cu adulaţii isterice din partea fanilor şi condamnări din partea comentatorilor culturali, printre care şi Frank Sinatra.

O parte a criticilor adresate trupei îşi avea originea în confuzia asupra surselor muzicii lor (o confuzie asemănătoare a planat şi asupra lui Elvis Presley în 1956, criticile provenind de la persoane care nu cunoşteau tradiţia muzicii blues, R&B şi gospel) iar o parte era cauzată de reacţia neîncrezătoare cu privire la lungimea părului membrilor The Beatles.

În 1964, ei au ocupat primele 5 poziţii ale „Hot 100” din revista Billboard, o realizare care nu a mai fost repetată niciodată până acum.

Au urmat turnee în Europa şi Australia iar mai târziu are loc premiera filmului A” Hard Day's Night”, single-ul cu acest titlu cucerind rapid locul I în clasamente.

Au susţinut primul mare turneu peste ocean (întâlnire cu Bob Dylan) continuat cu turneul prin Anglia, show-ul televizat împreună cu The Yardbirds şi apariţia melodiei „I Feel Fine/ She's a Woman” (locul I în topuri).

În 1966 a urmat ultimul concert în Anglia organizat de publicaţia New Musical Express, în iulie turneul în R.F. Germania (primiţi triumfal la Hamburg), apoi turneul în Filipine (record al numărului de spectatori: 100.000) şi un concert în Japonia.

How were jeans invented?

 Florentina Marin VII B 
  

Pop groups wear them. You wear them. They are the best-known item of clothing in the universe. They are comfortable, they are stylish, they are jeans!

The story of jeans started at the time of the American Gold Rush. In 1849 thousands of people went to California to dig for gold and hopefully make their fortune. Among them was a young man called Levi Strauss who went to California from Germany at the age of 18. He didn’t find any gold but the made a lot of money.

Levi S. realised that the gold miners needed very strong clothes which were easy to wash and which were comfortable to wear. So in the early 1850’s , he bought some thick cotton denim from a mill in New Hampshire, USA. The name denim used to describe the cotton, came from serge de Nimes, after the town of Nimes in the south of France, Levi S. decided to make trousers from this strong material.

“If I make the trousers from denim he thought, I’m sure people will buy them. They’d rather have trousers which will last a long time then the ones they-re wearing at present.” And he was right!

Levi Strauss’s trousers were later called jeans, possibly because sailors from Genoas in Italy wore them. The popularity of jeans increased and they were soon sold right across the USA. In 1873, stitching shaped like the wing of the Rocky Mountain Eagle, was added.

In the 1950’s, the fashion for jeans arrived in Europe. A magazine advertisement showen that in the USA, jeans were worn every day and not just at work. People in Europe began to wear jeans in their free time.

In the 1980s a jeans advertisement appeared on British TV. In it, a young man walked into a launderette, took off his jeans and put them in a washing machine.

Everyone in the launderette was shocked. As a result of the advertisement make of jeans increased by 800 per cent.

Natură statică

Florentina Marin VII B



Portret (I)

Florentina Marin VII B



Portret (II)

Florentina Marin VII B

  

Toamna

Florentina Marin VII B 





Dragostea pentru patrie

Luciana Dumitrescu VIII A

Dragostea de patrie este cel mai nobil şi cel mai înălţător sentiment pe care îl poate simţi o fiinţă omenească.

Dragostea de patrie este dragostea de pragul casei în care ne-am născut, de vatra focului şi de cuptorul la care ne-am încălzit în iernile aspre când zăpada scânteietoare era spulberată de vânturi sau scârţâia sub pasul zburdalnicei copilării. Este dragostea de pace, de liniştea şi de prosperitatea patriei noastre. Este spiritul revoluţionar care ne face să realizăm lucrurile mai bine, să le dorim mai frumoase, să ne bucurăm de ele şi de o viaţă liberă.

Dragostea de patrie este viaţa, fericirea pe care o simţim trăind în fiinţa neamului nostru, este sănătatea noastră, orizonturile acestui pământ, este cerul curat cu miros de fân şi parfum îmbietor al florilor, este seninul nopţilor cu stele, sunt sclipirile stropilor de rouă de pe iarba înverzită în dimineţile de primăvară pe care razele soarelui vin să le răpească sus, în văzduh.

Orice român care îşi iubeşte patria se gândeşte cu bucurie la oamenii valoroşi ai acestor meleaguri pe care le iubim: Burebista, Decebal, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanul, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi, George Enescu şi mulţi alţii. Fără ei, cuvântul “patrie” ar fi gol, fără sacrificiul lor pe altarul istoriei, al culturii şi al ştiinţelor, ţara noastră ar fi doar o etichetă de un anumit contur pe harta lumii.

Dragostea de patrie înseamnă să ne sacrificăm, să dăm totul pentru ţară, înfăptuindu-i idealurile, trăind în adevăr şi dreptate.

Călătorie prin lunile anului

Florentina Marin VII B

Luna Ianuarie

Ianuarie sau Ienaiu este prima lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Numele lunii ianuarie (latină: Ianuaris) vine de la zeul Ianus din mitologia romană, zeu cu două feţe: una orientată spre anul care se încheie şi alta spre anul care vine.

Luna ianuarie a fost introdusă în calendarul roman în jurul anului 700 î.Hr. Până atunci anul avea doar zece luni (304 zile). Grecii numeau luna ianuarie Camelion. În România, luna ianuarie, popular, se numeşte Gerar. Sărbătorile din luna ianuarie cuprind obiceiuri şi practici specifice începutului de an prin care oamenii speră să obţină prosperitate, sănătate, linişte şi pace.

Luna Februarie

Februarie este a doua lună a anului în calendarul Gregorian. Este cea mai scurtă luna gregoriana care are numai 28 sau 29 de zile. Lună are 29 de zile în anii bisecţi, în ceilalţi ani luna februarie are 28 de zile.

Numele lunii februarie (latină: Februaris, onis = purificare, curăţire) este legat de ritualul curăţirii ce se făcea anual la 15 februarie. Această lună era închinata zeului împărăţiei subpământene Februs. Grecii numeau luna februarie Anthesterion. În România, luna februarie, popular, se numeşte Făurar.

Lună Martie

Martie, una dintre cele şapte luni ale anului cu o durată de 31 de zile, era considerată o lună favorabilă începerii războiului. Şi asta pentru că numele său este inspirat de zeul războiului în mitologia romană, Marte. Există şi un obicei legat de urzică, socotită “prima buruiană din martie”: cei care mănâncă urzici în această lună vor fi sănătoşi tot anul. O superstiţie populară le cere oamenilor să nu pronunţe cuvântul “şarpe” toată lună martie, pentru că, altfel, “toată vara îţi iese în cale”. La sate, apa de ploaie din luna martie, păstrată în butoaie, era folosită de tinerele fete pentru spălat. Se spune că această apă, folosită la spălatul corpului, întinde pielea, făcând-o mai frumoasă.

Bătrânii realizau şi un soi de prognoza meteo folosindu-se de vremea din luna martie. Se spunea că, dacă în martie ploua foarte puţin, atunci aprilie va fi o lună extrem de ploioasă. Tunetele din martie prevesteau, credeau bătrânii, un an extrem de mănos.

Luna Aprilie

Aprilie sau Prier este a patra lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele 4 luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.

Luna aprilie se numeşte în tradiţia populară Prier, deoarece se consideră că această perioadă din an era foarte prielnică. Totuşi, în unele zile vremea putea provoca pagube iar când temperaturile erau scăzute şi cu vânt uscat, luna aprilie era denumită în popor “Traistă-n Băţ”.

Luna Mai

Mai sau Florar este a cincia lună a anului şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Grecii numeau luna mai Thargelion. În România, luna mai, popular, se numeşte Florar. Pe ogoare, în livezi, grădini şi podgorii activitatea este în toi iar turmele de oi, cirezile de vite şi prisăcile dau randament maxim.

Luna Mai este considerat luna florilor, a plantelor. Mai este cunoscută de Prătar (din latinescul pratum = pajişte).

Luna Iunie

Iunie sau Cireşar este a şasea lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.

Numele lunii iunie (latină: Iunius) vine de la zeiţa Iuno, soţia lui Jupiter şi protectoarea femeilor măritate. Grecii numeau luna iunie Skirophorion. În România, luna iunie, popular, se numeşte Cireşar. Pe data de 22 iunie este solstiţiul de vară, marcând ziua cea mai lungă a anului.

Luna Iulie

Iulie sau Cuptor este a şaptea lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Numele lunii iulie vine de la Iulius Cezar care s-a născut în această lună. Înainte, luna iulie se numea în latină Quintilis pentru că era a cincia lună în calendarul roman, calendar care începea cu lună martie. Iulie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi Aprilie în fiecare an şi ca Ianuarie în anii bisecţi

Luna August

August este a opta lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Numele lunii august vine de la numele primului împărat roman, Cezar August. Lună are 31 de zile, pentru că Cezar August a dorit ca luna august să aibă tot atâtea zile câte are luna lui Iulius Cezar, luna iulie. Înainte, luna august se numea în latină Sextilis pentru că era a şasea lună în calendarul roman.

În România, luna august, popular, are mai multe denumiri zonale: Augustru, Măselar, Gustar, Secerar.

Luna Septembrie

Septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.

Numele lunii septembrie (latină: September) vine de la cuvântul latinesc septem, şapte, pentru că luna septembrie era a şaptea lună în calendarul roman.

Grecii numeau luna septembrie Boedromion. În România, luna septembrie, popular, se numeşte Răpciune. Luna septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an.

Luna Octombrie

Octombrie este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Numele lunii octombrie (latină: October) vine de la cuvântul latinesc octo, opt, pentru că luna octombrie era a opta lună în calendarul roman.

Grecii numeau luna octombrie Pyanopsion. În România, luna octombrie, popular, se numeşte Brumărel. În această lună cad frunzele din copaci, ţăranii se ocupă mai mult de treburile gospodăriei, tot acum se fac însămânţările de toamnă.

Luna Noiembrie

Noiembrie este unsprezecea lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.

Numele lunii noiembrie (latină: November) vine de la cuvântul latinesc novem, nouă, pentru că luna noiembrie era a noua lună în calendarul roman.

Grecii numeau luna noiembrie Maimakterion. În limba română, luna noiembrie se numeşte popular şi Brumar. Este timpul brumei, sunt însămânţate toate grânele de toamnă şi totul este gata pentru iernat.

Luna Decembrie

Decembrie este a douăsprezecea lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Numele lunii decembrie (latină: December) vine de la cuvântul latinesc decem, zece, pentru că luna decembrie era a zecea lună în calendarul roman.

Grecii numeau luna decembrie Poseidon. În România, luna decembrie, popular, se numeşte Undrea. Denumirea de Undrea sau Andrea vine de la faptul că încă se păstrează amintirea Sfântului Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie.

Ploaia

Luciana Dumitrescu VIII A

Ploaia. Un fenomen natural des întâlnit.

Ce putem spune despre ploaie? Ne dorim să înceapă într-un anume moment? Sau să înceteze într-un anume moment? Nu putem decide un astfel de lucru care nu depinde de noi.

Dar picăturile însufleţite, asemenea unor fiinţe ce aleargă cu paşi plăpânzi în lacrimile Domnului, asemenea unor zâne ce poartă perle strălucitoare înfiripate în mii de lanţuri pe care le azvârle apa tulbure de râu, ne farmecă prin minunăţia lor. Ne încearcă imaginaţia şi ne fac să gândim astfel: "Este acest strop o fiinţă care se joacă în ploaie?"

Da, ne putem imagina acest lucru. Putem să creăm o întreagă poveste în care picătura de ploaie este însăşi fiinţa ploii mlădioase care ne învăluie  cu liniştea ei caldă, aducându-ne un moment de bucurie fantastic.

Imaginaţia este ca un joc al minţii noastre în care ne putem folosi atât raţiunea cât şi inima şi care ne dă curajul de a spune adevărul despre noi, oamenii: că suntem doar nişte copii care uită de lumea reală atunci când devin una cu ploaia caldă de vară ce îi acoperă.

Norul întunecat al furtunii este purtat pretutindeni de ploaia strălucitoare, ca un paharnic de demult ce toarnă râurilor în cupe de piatră plânsul său şi dăruieşte oamenilor zborul liber al gândurilor, devenind mici eroi ai imaginaţiei lor.

Lumea copilăriei

Luciana Dumitrescu VIII A

Copilăria este un tărâm magic. Nu ştim când şi unde începe această lume şi nu ştim când şi unde se termină ea. Ne trezim doar că nu mai suntem copii, că am ieşit din copilărie, uneori fără să o fi trăit pe deplin.

Copilăria este o lume fermecată, duioasă, dulce, lină, în care orice se poate întâmpla. Orice! Este vârsta la care suntem cel mai aproape de toate tainele existenţei, ale lumii.

Copilăria este singurul moment al vieţii în care trăim totul cu maximă intensitate, în care plângem şi râdem în aceeaşi zi, în care ne supărăm şi iertăm după câteva momente, în care suntem singuri şi, în acelaşi timp, cu toată lumea.

Copilăria mea este frumoasă, sinceră şi luminoasă. Am prieteni pe care îi cunosc încă de la grădiniţă iar la şcoală mi-am făcut noi prieteni, şi ne înţelegem foarte bine cu toţii. Ne ajutăm când avem nevoie dar ne şi răsplătim reciproc, dovedind că ne putem baza unii pe alţii. La sfârşitul clasei a patra vine şi prima noastră despărţire, cea de doamna învăţătoare, o fiinţă deosebită care ne-a învăţat multe lucruri folositoare. Dar apar şi noi întâlniri, la începutul clasei a cincia, cu o persoană minunată numită “doamna dirigintă” şi mulţi alţi profesori bucuroşi că ne vor învăţa din experienţa lor şi care ne vor sta alături alţi patru ani ai vieţii noastre.

Toate acestea fac parte din viaţa fiecărui om, pe care o trăieşte aşa cum simte şi aşa cum doreşte.

Apoi, pe măsură ce trec anii, pe măsură ce ne maturizăm, nebunia copilăriei dispare.

Când începe şi când se termină copilăria? Nu ştim. Ştim doar că, la un moment dat, ne e ruşine să ne mai comportăm ca nişte copii. Avem pretenţia şi dorim să fim trataţi ca adulţi, ca persoane pe deplin responsabile, mature. Pierdem jocul, pierdem libertatea şi pierdem nemărginirea.

Copilăria trebuie trăită din plin pentru că mai târziu vom regreta pierderea acestor clipe frumoase, ea fiind inima tuturor vârstelor.

Gândurile

Alexandra Stancu VII B

 Lasă-ţi gândurile de-o parte

Şi păstrează pe chip un zâmbet,

Lasă lacrimile ploii să-ţi spele

Durerea din suflet.

Lasă-ţi aripile să crească

Să zbori spre albastrul senin,

Să-mi fii zeiţa cerească

Şi ţie să mă-nchin.

Închide poarta durerii

Şi-aruncă cheia-ntr-un lac,

Cu un singur cuvânt

Tu fă-mă să fac!

„Amintiri din copilărie” de Ion Creangă

Alexandra Stancu VII B 

Ion Creangă s-a născut în 1839 la Humuleşti, fiind copilul lui Ştefan a Petrei Ciubotariul şi al Smarandei Creangă. El face parte din valorile clasice româneşti, alături de Mihai Eminescu, I.L. Caragiale şi Ioan Slavici. Toţi cei patru mari clasici au fost contemporani şi prieteni. Forţa creatoare a lui Creangă este epică. Tudor Vianu, în „Arta prozatorilor români", subliniază oralitatea pasajelor din „Amintiri din copilărie". Nică reprezintă copilul de pretutindeni iar copilăria lui - aşa cum spune şi George Călinescu - este copilăria copilului universal. Profesiunea de iubire a satului reiese foarte clar din textul narativ care îl are în centru pe Nică, atunci când trebuie să plece la Socola. Despărţirea de sat şi de cei dragi provoacă o adevărată dramă în sufletul copilului: „cum nu se dă ursul scos din bârlog, ţăranul de la munte strămutat la câmp, pruncul dezlipit de la sânul mamei, aşa nu mă dam eu dus din Humuleşti în toamna anului 1885, când veni vremea să plec la Socola". Satul cu Ozana cea frumos curgătoare şi apa limpede ca cristalul, fraţii şi surorile, zilele frumoase de sărbători, tovarăşii din copilărie - erau câteva din lucrurile de care Nică nu concepea să se despartă. Dar stăruinţa părinţilor de a urma mai departe seminarul de la Socola este de nezdruncinat. Cu toată durerea-n suflet, băiatul este obligat să se despartă de cei dragi şi împreună cu Zaharia lui Gâtlan porneşte spre locuri străine, duşi amândoi în căruţa lui Luca Moşneagul. Drumul până la Socola este o adevărată aventură pentru cei doi fii ai muntelui: muşcăturile ţânţarilor, apa caldă de la şes, aerul neprimitor îi amărăsc şi mai mult pe cei doi, dându-şi seama ce frumoase şi promiţătoare erau locurile lor natale. Vorbind de textul nostru, observăm că nu e pur narativ, făcându-şi loc şi elemente ale descrierii. Descrierea creează o pauză în ritmul desfăşurării acţiunii. Atmosfera în care se succed întâmplările este una alertă. Sfârşitul naraţiunii cuprinde cadrul încheierii acţiunii, Nică rămânând despărţit de satul drag şi de locurile frumoase ale copilăriei sale.

Dangerous 007 şi aventurile sale în lumea Facebook-ului

Simona Gheorghiţă X E -C.N. Elena Cuza

Am să vă spun acum o poveste despre cum ne dorim noi, adolescenţii, cum visăm în naivitatea noastră de copii, să fie întâlnirile pe internet. Dar pentru a o asculta, dragii mei, trebuie să trageţi aer în piept şi cu răbdare să o ascultaţi, că tare lungă are să mai fie şi plină de învăţăminte.

Era odată, nu demult, cam prin vremea când Mark Zuckerberg a creat Facebook-ul. Era un fecior tare cunoscut în această lume virtuală, cel mai popular printre “user”-ii de Facebook, iar “nickname”-ul său era “Dangerous 007”. Era cel mai fidel dintre membrii unui grup de fani M.J. Mai mereu el era cel care posta ultimele ştiri şi comenta ultimile evenimente, astfel că devenise “cunoscut” şi apreciat de toţi, deşi nimeni nu ştia, cu adevărat, cine este “Dangerous 007”.

Într-o zi, însă, el observă postări noi de la o altă admiratoare a lui M.J., cu numele Sarah, care avea idei mai ingenioase, fraze mai atrăgătoare şi cuvinte mai pline de înţeles decât ale lui. Sarah începuse să îi fure “adepţii”. Atunci, văzând aceasta, “Dangerous 007” nu ezită şi îi ceru repede (mult prea repede) prietenia. Şi nici ea nu stătu prea mult (deloc de mult) pe gânduri şi o acceptă. Surprinşi de cât de repede deveniseră “prieteni”, au stat un timp mai îndelungat în tăcere şi nu şi-au mai vorbit până ce el îşi făcu primul curaj, intră pe “chat” şi-i scrise:

-Mai mereu postezi lucruri mai bune decât ale mele. Ba chiar mi-ai luat şi fanii! Din cauza ta, chiar dacă dau “tag” la poze nu îmi mai dă nimeni niciun “like”. De unde găseşti să scrii tot felul de lucruri minunate?

-N-ai auzit de Google?

-Ba da! Dar niciodată nu am văzut postări mai frumoase decât ale tale. Esti spaima Facebook-ului, strângi toate “like”-urile!

-Nu-i cine ştie ce! spuse ea impresionată de atâtea cuvinte frumoase pe care nu i le mai spusese nimeni, niciodată.

În fine. Şi din vorbă-n vorbă începură să se cunoască mai bine. Făcură schimb de numere de telefon (da?), se “vedeau” zilnic pe Skype (???), căci erau, vezi bine, din ţări diferite. Îşi schimbară chiar şi parolele Facebook. Prin urmare, nici că se putea da dovadă de o iubire mai mare şi o încredere mai desăvârşită ca a lor!!!

Într-o seară, tot el (iarăşi?) vorbi primul:

-Bună!

-Bună, din nou! Ce mai faci?

-Am auzit despre un fan-meeting M.J. în ţara ta şi am cumpărat un bilet de avion. Mor de nerăbdare să te văd cu adevărat!

-Oh, incredibil! Şi eu sunt la fel de nerăbdătoare să te văd, spuse Sarah.

Şi, iată că, se întâlniră faţă în faţă. Şi ea şi el răsuflară uşuraţi când se putură vedea aşa cum erau în realitate, dincolo de avataruri şi nume de cod, de Skype şi numere de telefon. Erau tineri şi frumoşi amândoi şi cu bune intenţii (din fericire pentru povestea noastră!). Petrecură un timp ţinându-se de mână, însă el trebuia să se întoarcă în ţara lui de peste munţi şi văi, dar nu înainte de a promite că o va lua cu el atunci când va fi timpul.

Ei, şi cum vă spuneam, Alexander (căci aşa se numea, în realitate, “Dangerous 007”) ajunse acasă, se “logă” pe Facebook şi îşi schimbă statusul din “Single” în “In a relationship”. Ceva straniu totuşi se întâmplă; ea nu se mai conectă vreo două zile pe Facebook şi nici la telefon nu mai răspunse.

Foarte speriat, “Dangerous” plecă în căutarea ei, aflând cumva că se pierduse în nu ştiu ce pustietate a muzicii de care nimeni nu mai auzise la acea vreme. Aflase că o forţă ciudată, un alt fel de muzică hipnotică o răpise dintre fanii lui M.J.

Înarmat cu o sabie de foc şi cu un pistol la brâu, “Dangerous 007” merse zile şi nopţi prin deşerturi şi ţinuturi îngheţate, pustietăţi şi locuri cu vegetaţie deasă de nu vedeai până la vârful nasului; înfruntând lei şi tigri, şerpi dintre cei mai veninoşi şi multe alte lighioane înspăimântătoare. De balauri cu două capete n-am ce să mai zic, ăia nu-l mai speriau. Devenise imun.

Rămase însă oripilat când ajunse întru-un ţinut la capăt de lume şi văzu într-un bârlog nu stiu ce creatură monstruoasă: un fel de băiat cu chip de femeie! Apoi pe iubita lui, Sarah, stând într-un scaun, forţată să asculte de acea dihanie prin muzica lui aiuritoare. Când îl văzu, Sarah se eliberă pentru o clipă de acea vrajă şi strigă:

-Nu mai vreau aici!

 Încurajat de acest glas disperat, “Dangerous 007” dădu buzna în bârlogul acela şi -faţă-n faţă cu dihania- scoase sabia de foc şi lovi drept în faţa pocitaniei. Dar aceasta se feri şi prinse a glăsui:

-Eu sunt Justin Bieber! N-ai să mă înfrângi în veci şi n-ai să-i poţi scoate iubitei tale din gânduri muzica mea! Sunt creat şi menit, de directorii mei de producţie, să subjug pe toţi adolescenţii!

-Tu, creatură a publicităţii, a televiziunii şi a “You Tube”-ului, ia-ţi ghearele de pe iubita mea!

-Lol! Ai curaj? Luptă, atunci!

După cum observaţi, suna ca o provocare. Aşa că, “Dangerous 007” scoase şi pistolul şi cu ambele mâini înarmate începu să lupte. Dar dihania era mai puternică, cu mult prea mult “background” de afaceri al caselor de discuri. Fiecare sunet pe care îl scotea era de foc, aşa că “Dangerous” trebuia să se ferească de fiecare notă pe care pocitania o numea “muzicală”.

Încă se luptau. Sarah era încă în acel scaun forţată să vadă bătălia dintre acel Bieber şi iubitul ei. Cu o notă de foc, monstrul îl atinse pe “Dangerous”. Căzut în genunchi, acesta se rugă către Facebook:

-Trimite-mi toată binecuvântarea lui M.J.! Ajută-mă să înving şi promit că, dacă ies biruitor de aici, am să te răsplătesc!

Atunci simţi o forţă ce părea să îi dea putere. Plin de încredere se ridică şi cu un foc de pistol răpuse dihania. O dezlegă pe Sarah şi porniră către casă.

Dădură uitării cele întâmplate. Îşi schimbară statusul din “In a relationship” în “Married to” şi trăiră fericiţi alături la bine şi la rău, la “like” şi la “unlike”, la “tag” şi la “share”, la “comment” şi la “post”, până ce “log-out”-ul i-a despărit.

Dar, oare, aşa stau lucrurile şi ÎN REALITATE?

Sau doar visele noastre de adolescenţi născocesc frumuseţe în orice lucru pe care îl întâlnesc? Chiar şi acolo unde raţiunea ne spune că ar putea să nu fie decât minciună şi chipuri ascunse, cum mai mereu se întâmplă pe internetul cu false nume şi personalitaţi fabricate.

Şi poate cu atât mai mult ne sunt ochii minţii orbi în a vedea adevărul de dincolo de “bits”-i şi “pixel”-i când este vorba despre sentimente puternice, despre prima noastră dragoste sau despre iubire, pe care le dorim adevărate şi eterne. Când sufletul ne este plin de emoţii puternice, noi singuri ne legăm ochii minţii şi rătăcim căile simple ale adevărului.