Irina Magaon, clasa a VIII-a B
Iulia Alexandra Cotoi, clasa a VIII-a B
Iulia Alexandra Cotoi, clasa a VIII-a B
Dacă deschidem cărţile în care stau închise graiurile istorie vom vedea ca maica iubitoare şi crescătoare a şcolii a fost de-a lungul grelelor veacuri Biserica.
Începuturile şcolii din Işaliniţa se fixează în anul 1830 când a luat fiinţă o şcoală mixă de băieţi şi fete, cea de băieţi era condusă de un învăţător iar cea de fete de o învăţătoare. Această şcoală a funcţionat până în 1893 când s-a împărţit într-o şcoală de băieţi şi alta de fete.
Primii învăţători au fost preotul Tudor Pârlea, cântăreţul bisericesc Ionuţ Popescu şi învăţătorul calificat Ştefan Ionescu, absolvent al Şcolii Normale din Craiova.
Între anii 1890-1892 în comună se construieşte primul local special pentru şcoală. În 1926 se construieşte local pentru şcoala de băieţi, având patru săli de clasă şi cancelarie.
În anul 1859 numai doi elevi au terminat şcoala, iar în anul 1900 ,,Marele Dicţionar Geografic” arată că în sat erau numai o sută de ştiutori de carte. După reforma învăţămâtului din 1948, s-a înfinţat Şcoala obligatori de 7 ani, îmbunătăţind-se condiţiile de învăţătură. În acest timp şcoala s-a rupt de biserică şi s-a tras deoparte cu rosturi mărite şi oarecum speciale, ducându-şi viaţa departe de biserică.
În anul 1896 au frecventat şcoala 81 de băieţi şi 57 de fete, toţi din Işalniţa. Lecţiile se ţineau între orele 8-14 şi 15-17, elevii învăţând scrisul şi cititul, gramatica, geografia şi mecanica practică.
În prezent, şcoala din Işalniţa dispune de un local nou, dotat cu mai multe laboratoare şi câte o sală de clasă pentru fiecare grupă de elevi. Frecvenţa la şcoală a elevilor este de sută la sută, iar cadrele didactice sunt foarte bine pregătite profesional, contribuind la ridicarea nivelului de cultură al elevilor.
Cine a fost Eliza Opran?
Petre Opran a avut funcţia de magistrat, fiind totodată un însemnat proprietar şi om politic. Acesta a studiat dreptul la Facultatea de Drept din Pesta. În anul 1853, Petre Opran conducea Teatrul din Craiova, care avea un repertoriu asemănător cu cel al Teatrului Naţional din Bucureşti.
Petre Opran se stinge din viaţă la 23 iunie 1885, în Işalniţa, lăsându-i Elizei Opran, fiica sa, conacul boieresc din localitate.
În anul marii răscoale ţărăneşti din 1907 primar în satul Işalniţa era Alexandru Năstase. Acesta a format un grup de săteni, din toate categoriile de vârstă, şi a încercat să tempereze nemultumirea locuitorilor Işalniţei, simpatizanţi cu răscoala, mergând la conacul moşieresei Eliza Opran pentru a trata doleanţele sătenilor. Aceştia au cerul să le fie împărţit pământul luat cu japca, prin măgurire, de Petre Opran, zis conu Pera. Petre Badea, reprezentant al tineretului, a vorbit cu Eliza Opan pentru a se judeca pentru moşia decedatului Petre Opran.
În anul 1908 moşia a trecut la stat iar ieşelniţeni au muncit ca dijmaşi sau zileri la arendaşii diverselor ministere.
Înainte să moară, Eliza Opran a poruncit să se construiască în capul clădirii conacului boieresc o altă casă unde să-i fie aşezat corpul . Peste câţiva ani acestă nouă clădire urma să devină şcoală.
În anul 1933 preotul Grigore Ţolescu a costruit în Işalniţa o Casă culturală careia i-a dat numele de Eliza Opran.
Actuala şcoală din Işalniţa este construită în jurul vechiul conac boieresc Opran.
Începuturile şcolii din Işaliniţa se fixează în anul 1830 când a luat fiinţă o şcoală mixă de băieţi şi fete, cea de băieţi era condusă de un învăţător iar cea de fete de o învăţătoare. Această şcoală a funcţionat până în 1893 când s-a împărţit într-o şcoală de băieţi şi alta de fete.
Primii învăţători au fost preotul Tudor Pârlea, cântăreţul bisericesc Ionuţ Popescu şi învăţătorul calificat Ştefan Ionescu, absolvent al Şcolii Normale din Craiova.
Între anii 1890-1892 în comună se construieşte primul local special pentru şcoală. În 1926 se construieşte local pentru şcoala de băieţi, având patru săli de clasă şi cancelarie.
În anul 1859 numai doi elevi au terminat şcoala, iar în anul 1900 ,,Marele Dicţionar Geografic” arată că în sat erau numai o sută de ştiutori de carte. După reforma învăţămâtului din 1948, s-a înfinţat Şcoala obligatori de 7 ani, îmbunătăţind-se condiţiile de învăţătură. În acest timp şcoala s-a rupt de biserică şi s-a tras deoparte cu rosturi mărite şi oarecum speciale, ducându-şi viaţa departe de biserică.
În anul 1896 au frecventat şcoala 81 de băieţi şi 57 de fete, toţi din Işalniţa. Lecţiile se ţineau între orele 8-14 şi 15-17, elevii învăţând scrisul şi cititul, gramatica, geografia şi mecanica practică.
În prezent, şcoala din Işalniţa dispune de un local nou, dotat cu mai multe laboratoare şi câte o sală de clasă pentru fiecare grupă de elevi. Frecvenţa la şcoală a elevilor este de sută la sută, iar cadrele didactice sunt foarte bine pregătite profesional, contribuind la ridicarea nivelului de cultură al elevilor.
Cine a fost Eliza Opran?
Petre Opran a avut funcţia de magistrat, fiind totodată un însemnat proprietar şi om politic. Acesta a studiat dreptul la Facultatea de Drept din Pesta. În anul 1853, Petre Opran conducea Teatrul din Craiova, care avea un repertoriu asemănător cu cel al Teatrului Naţional din Bucureşti.
Petre Opran se stinge din viaţă la 23 iunie 1885, în Işalniţa, lăsându-i Elizei Opran, fiica sa, conacul boieresc din localitate.
În anul marii răscoale ţărăneşti din 1907 primar în satul Işalniţa era Alexandru Năstase. Acesta a format un grup de săteni, din toate categoriile de vârstă, şi a încercat să tempereze nemultumirea locuitorilor Işalniţei, simpatizanţi cu răscoala, mergând la conacul moşieresei Eliza Opran pentru a trata doleanţele sătenilor. Aceştia au cerul să le fie împărţit pământul luat cu japca, prin măgurire, de Petre Opran, zis conu Pera. Petre Badea, reprezentant al tineretului, a vorbit cu Eliza Opan pentru a se judeca pentru moşia decedatului Petre Opran.
În anul 1908 moşia a trecut la stat iar ieşelniţeni au muncit ca dijmaşi sau zileri la arendaşii diverselor ministere.
Înainte să moară, Eliza Opran a poruncit să se construiască în capul clădirii conacului boieresc o altă casă unde să-i fie aşezat corpul . Peste câţiva ani acestă nouă clădire urma să devină şcoală.
În anul 1933 preotul Grigore Ţolescu a costruit în Işalniţa o Casă culturală careia i-a dat numele de Eliza Opran.
Actuala şcoală din Işalniţa este construită în jurul vechiul conac boieresc Opran.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu