Prof. Paul EnacheFizica, în calitate de ştiinţă a naturii, încearcă să explice fenomenele înconjurătoare, elaborând legi, principii şi modele necesare studiului. De asemenea, pe baza observaţiilor sistematice sau a experimentelor, fizica poate emite predicţii sau noi legi şi principii.
Fizica nu poate exista fără matematică. Fiind o ştiinţă exactă, fizica foloseşte aparatul matematic atât în enunţuri cât şi în elaborarea şi rezolvarea problemelor sau situaţiilor noi. Relaţia fizicii cu matematica este complexă: matematica este prezentă cu suport algebric în orice enunţ al unei legi sau al unui postulat, matematica oferă geometrie plană sau în spaţiu pentru mecanică sau optică şi, în sfârşit, matematicile superioare reprezintă fundamentul fizicii teoretice, a fizicii plasmei şi al altor ramuri ale fizicii care sunt tratate la nivel de învăţământ superior.
Legătura foarte strânsă dintre matematică şi fizică este foarte bine ilustrată prin evoluţia mecanicii relativiste şi a electrodinamicii cuantice, care a culminat cu elaborarea teoriei relativităţii restrânse de către Albert Einstein. Teoria Big-Bang este în actualitate, ipotezele universului finit şi anizotrop aducând explicaţii şi controverse.
Modelele matematice statistice sunt prezente în studiul sistemelor cu număr mare de particule. Teoria probabilităţii aduce soluţii şi modele matematice riguroase în studiul plasmei sau a particulelor elementare.
Fizica nu este superioară altor discipline, dar prin principiile de largă aplicabilitate, este prezentă în multe capitole ale acestora.
Fizica are o relaţie strânsă cu chimia, în anumite domenii ele fiind întrepătrunse. În domeniul atomic, fizica şi chimia explică fenomene, enunţă legi şi principii, definesc şi clasifică particule atomice şi subatomice. Fizica aduce electricitatea, chimia aduce electronul. Fizica figurează şi cuantifică interacţiunile prezente la acest nivel, chimia aplică şi completează aceste interacţiuni. Să nu uităm de principiul lui Pauli sau de legea periodicităţii. Legăturile chimice se bazează pe legi de atracţie sau pe principiul conservării sarcinii electrice.
Chimia sprijină mult fizica prin sintetizarea cristalelor lichide, fabricarea cristalelor de cuarţ sau a celulelor fotoelectrice, precum şi construirea diodelor LASER.
Biologia este o disciplină în care fizica este prezentă în fundal. Optica, electromagnetismul, mecanica clasică (newtoniană) sau termodinamica explică şi guvernează procese fiziologice. Biologia oferă baze ale evoluţiei, modele de populaţie şi principii de determinare (cauză-efect).
Geografia este legată de fizică. Fizica aduce explicaţii pentru mişcări ale aerului, maree şi diverse tipuri de energii.
Geologia, cu mişcările tectonice care produc seisme sau tsunami, intră în legătură cu fizica. Vulcanii sunt studiaţi cu ajutorul fizicii.
O disciplină strâns legată de fizică este astronomia. Să nu uităm că observaţiile astronomului Tycho Brahe au dus la elaborarea legilor lui Kepler, care guvernează mişcarea planetelor în orice sistem solar. Apoi, pe baza legilor lui Kepler a fost fundamentată mecanica clasică de către Sir Isaac Newton. Fizica aduce modelul planetar la nivel atomic, completându-l cu cuantificări pentru spin sau moment cinetic (orbital sau de spin). Atracţia gravitaţională are multe asemănări cu atracţia electromagnetică.
Disciplinele tehnice, cum ar fi măsurările electrice şi electronice, robotica sau mecanica au la bază principii şi legi fizice. Toate aparatele funcţionează pe baza principiilor fizice. Fără fizică, progresul tehnologic nu ar exista. Tehnica, prin soluţiile sale inginereşti, oferă dotare pentru laboratoare de fizică, aparate, mecanisme şi dispozitive fără de care studiul fizicii ar fi imposibil.
Fizica apare implicit şi în alte discipline, oferind criterii de clasificare sau proprietăţi fizice. Câteodată, modelele fizice, unele inspirate la rândul lor din alte discipline, ajută la elaborarea unor principii, legi sau evoluţii în alte discipline.
Prezenţa legăturilor dintre fizică şi alte discipline nu alterează importanţa sau valoarea lor, ci duce la completări reciproce utile şi inerente.
Fizica nu poate exista fără matematică. Fiind o ştiinţă exactă, fizica foloseşte aparatul matematic atât în enunţuri cât şi în elaborarea şi rezolvarea problemelor sau situaţiilor noi. Relaţia fizicii cu matematica este complexă: matematica este prezentă cu suport algebric în orice enunţ al unei legi sau al unui postulat, matematica oferă geometrie plană sau în spaţiu pentru mecanică sau optică şi, în sfârşit, matematicile superioare reprezintă fundamentul fizicii teoretice, a fizicii plasmei şi al altor ramuri ale fizicii care sunt tratate la nivel de învăţământ superior.
Legătura foarte strânsă dintre matematică şi fizică este foarte bine ilustrată prin evoluţia mecanicii relativiste şi a electrodinamicii cuantice, care a culminat cu elaborarea teoriei relativităţii restrânse de către Albert Einstein. Teoria Big-Bang este în actualitate, ipotezele universului finit şi anizotrop aducând explicaţii şi controverse.
Modelele matematice statistice sunt prezente în studiul sistemelor cu număr mare de particule. Teoria probabilităţii aduce soluţii şi modele matematice riguroase în studiul plasmei sau a particulelor elementare.
Fizica nu este superioară altor discipline, dar prin principiile de largă aplicabilitate, este prezentă în multe capitole ale acestora.
Fizica are o relaţie strânsă cu chimia, în anumite domenii ele fiind întrepătrunse. În domeniul atomic, fizica şi chimia explică fenomene, enunţă legi şi principii, definesc şi clasifică particule atomice şi subatomice. Fizica aduce electricitatea, chimia aduce electronul. Fizica figurează şi cuantifică interacţiunile prezente la acest nivel, chimia aplică şi completează aceste interacţiuni. Să nu uităm de principiul lui Pauli sau de legea periodicităţii. Legăturile chimice se bazează pe legi de atracţie sau pe principiul conservării sarcinii electrice.
Chimia sprijină mult fizica prin sintetizarea cristalelor lichide, fabricarea cristalelor de cuarţ sau a celulelor fotoelectrice, precum şi construirea diodelor LASER.
Biologia este o disciplină în care fizica este prezentă în fundal. Optica, electromagnetismul, mecanica clasică (newtoniană) sau termodinamica explică şi guvernează procese fiziologice. Biologia oferă baze ale evoluţiei, modele de populaţie şi principii de determinare (cauză-efect).
Geografia este legată de fizică. Fizica aduce explicaţii pentru mişcări ale aerului, maree şi diverse tipuri de energii.
Geologia, cu mişcările tectonice care produc seisme sau tsunami, intră în legătură cu fizica. Vulcanii sunt studiaţi cu ajutorul fizicii.
O disciplină strâns legată de fizică este astronomia. Să nu uităm că observaţiile astronomului Tycho Brahe au dus la elaborarea legilor lui Kepler, care guvernează mişcarea planetelor în orice sistem solar. Apoi, pe baza legilor lui Kepler a fost fundamentată mecanica clasică de către Sir Isaac Newton. Fizica aduce modelul planetar la nivel atomic, completându-l cu cuantificări pentru spin sau moment cinetic (orbital sau de spin). Atracţia gravitaţională are multe asemănări cu atracţia electromagnetică.
Disciplinele tehnice, cum ar fi măsurările electrice şi electronice, robotica sau mecanica au la bază principii şi legi fizice. Toate aparatele funcţionează pe baza principiilor fizice. Fără fizică, progresul tehnologic nu ar exista. Tehnica, prin soluţiile sale inginereşti, oferă dotare pentru laboratoare de fizică, aparate, mecanisme şi dispozitive fără de care studiul fizicii ar fi imposibil.
Fizica apare implicit şi în alte discipline, oferind criterii de clasificare sau proprietăţi fizice. Câteodată, modelele fizice, unele inspirate la rândul lor din alte discipline, ajută la elaborarea unor principii, legi sau evoluţii în alte discipline.
Prezenţa legăturilor dintre fizică şi alte discipline nu alterează importanţa sau valoarea lor, ci duce la completări reciproce utile şi inerente.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu