Circuitul unei excursii. O excursie de neuitat

Andreea Corina Bulacu -cls a VIII-a A
Daria Andrada Tănasie -cls a VIII-a A
Adina Oprea -cls a VIII-a A

Excursia noastră a început într-o zi de sâmbătă dimineaţa (pe data de 10 octombrie 2009, mai exact) când am plecat din Craiova (în antichitate numindu-se Pelendava) reşedinţa judeţului Dolj (numită şi „Capitala Olteniei”) situată în sudul României pe malul stâng al Jiului, şi îndreptându-ne spre Dubova, aşezare din judeţul Mehedinţi în zona defileului Dunării.
Cu entuziasm, am început călătoria trecând prin localităţile:
-Filiaşi -vechi târg comercial, devenit mai apoi oraş. Pe teritoriul acestui oraş descoperirile arheologice au scos la iveală ceramică aparţinând renumitei culturi de Coţofeni din epoca bronzului, precum si Tezaurul de la Filiaşi, care conţine dinari de Friesach şi Corinthia din secolul al XIII-lea. Prima atestare a numelui localităţii datează de la 1 ianuarie 1573;
-Streahaia -oraş din judeţul Mehedinţi, situat la 25 de kilometri de Filiaşi pe malul râului Motru, în partea de nord-est a Platformei Strehaia, la 140-160 m înalţime pe terasele inferioare de confluenţă a râului Huşniţa cu Motrul. În epoca medievală a fost, pentru scurt timp, reşedinţa banului, mutată de la Drobeta Turnu Severin din cauza deselor atacuri turceşti, de atunci rămânând localitate preponderent agricolă, atestată documentar din secolul al XV-lea;
-Drobeta Turnu Severin -reşedinţa judeţului Mehedinţi este aşezată în partea de vest a Olteniei, pe malul stâng al Dunării. Apolodor din Damasc a realizat cea mai întrăzneaţă lucrare inginerească a antichităţii romane la Drobeta: Podul lui Traian;
-Orşova -este un municipiu din judeţul Mehedinţi situat pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier I de pe Dunăre, în zona de vărsare a râului Cerna în fluviu. Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porţile de Fier, vechea vatră a oraşului a fost inundată în 1970, iar populaţia a fost mutată pe un amplasament, incluzând terasele Dunării şi ale Cernei şi versantul de sud al Munţilor Almăj, unde s-a construit un oraş complet nou. Orşova a făcut parte din provincia romană Dacia, romanii construind aici un castru, Dierna, ridicat la rang de municipiu în anul 193;
-Eşelniţa -localitate situată în partea vestică a judeţului Mehedinţi. Localitatea se învecinează, în est, cu municipiul Orşova, fiind situată pe malul Dunării la 7 km în amonte de Orşova, la confluenţa cu râul omonim, la poalele Munţilor Almăj. Localitatea este atestată documentar în anul 1488, până în anul 1966 satul şi comuna numindu-se Ieşelniţa.
Nu înainte de a ajunde la destinaţia propusă, ni s-a povestit despre :
-Clisura Dunării -regiune geografică situată de-a lungul malului nordic al Dunării, în sudul Banatului, fiind limitată de râul Nera la vest şi de Cazanele Dunării la est. În istorie, regiunea era împărţită în sectorul „vlahilor” (românilor) şi al „ilirilor” (sârbilor);
-Cazanele Dunării -un sector al defileului Dunării la trecerea prin Munţii Carpaţi, având o lungime de cca. 9 km. În unele locuri Dunărea se îngustează până la 230 m, îngreunând navigaţia. Adâncimea maximă este de aproape 75 m, viteza de scurgere depăşind 5 m/s.
Dupa cazare, am fost la o plimbare pe Dunăre. În timpul plimbării am reuşit să ne simţim extraordinar de bine, dar şi să vedem lucruri interesante, cum ar fi:
-Statuia regelui dac Decebal, statuie înaltă de 55 m şi lată de 25 m, aflată pe malul stâncos al Dunării, între localităţile Eşelniţa şi Dubova, în apropiere de oraşul Orşova. Statuia este cea mai înaltă sculptură din Europa. Sub faţa lui Decebal se găseşte o inscripţie în latină : „DECEBAL REX -DRAGAN FECIT” (Regele Decebal -făcută de Drăgan). Prin construcţia acestei statui s-a dorit demonstrarea întâietăţii românilor în formarea culturii europene, pornind de la ideea că identitatea culturală a românilor poate fi definită în primul rând prin componenţa sa daco-tracă;
-Tabula lui Traian -placă memorială de 4 m lungime şi 1,75 m înălţime ce comemorează finalizarea drumului militar roman al lui Traian, amplasată pe partea sârbească a Dunării, cu faţa spre malul românesc. Pe ea sunt inscripţionate următoarele:
„IMP. CAESAR. DIVI. NERVAE. F
NERVA TRAIANUS. AVG. GERM
PONTIF MAXIMS TRIB POT III
PATER PATRIAE III
MONTIVBS EXCISI(s) ANCO(ni)BVS
SUBLAT(i)S VIA(m) F(ecit) ”
Textul în limba latină a fost tradus şi interpretat de Otto Benndorf : „Împăratul Nerva, fiul divinei Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, învestit de patru ori ca Tribune, Tatăl Patriei, Consul pentru a treia a oară, excavând roci din munţi şi folosind bârne de lemn a făcut acest pod”;
-grota Veterani -cu o lungime de 28,5 m, o lăţime de 34,1 m şi o înălţime de 3,8 m, o fereastră naturală cu un diametru de 50 cm, pe timpul dacilor a servit drept templu al lui Zamolxis. Această grotă a fost făcută de natură şi a servit şi pentru apărare, strămoşii noştrii adăpostindu-se în ea în timpul atacurilor;
-peştera Ponicova -este săpată în versantul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, fiind parţial inundată după crearea lacului de baraj. Râul Ponicova s-a adâncit în calcare formând un pod natural, străbătând apoi peştera şi apoi vărsându-se subacvatic în Dunăre. Este cea mai importantă peşteră din Defileul Dunării, ea fiind cunoscută şi sub denumirile de Peştera de la Gura Apei sau Peştera Liliecilor, datorită coloniilor de lilieci. Galeriile care însumează 1660 m pot fi accesate de pe uscat sau de pe Dunăre, cu barca.
După magnifica plimbare, ne-am adunat pentru a vizita Mănăstirea Mraconia ridicată pe fostul loc al Mănăstirii Mraconia. Mănăstirea a fost ridicată pe locul unui fost punct de observare şi dirijare a vaselor de pe Dunăre. Bisericuţa de sub ape, cum mai este numită, se află pe malul stâng al Dunării. Cuvântul „mraconia” înseamnă „loc ascuns” sau „apă întunecată” . De la biserica iniţială, care acum se află sub apele Dunării, se mai păstrează doar uşile împărăteşti şi o veche candelă în muzeul parohial de la Eşelniţa.
Tocmai când credeam că am terminat cu surprizele, o alta a venit: urcarea pe Munţii Almăjului -o subdiviziune a Munţilor Banatului, aparţinând lanţului Carpaţilor Occidentali. Am ajuns până în vârful Ciucaru Mare de 316 m. Acest vârf este, de fapt, singurl punct de belvedere al Cazanelor Mari. Ciucaru Mare, împreună cu Ciucaru Mic (310 m) formează o interesantă alternativă de platforme suspendate deasupra Dunării.
Sentimentele pe care le-am avut escaladând această parte a Munţilor Almăjului nu pot fi descrise, oboseala îmbinându-se cu plăcerea, uimirea, dar şi curiozitatea. Totuşi aceste sentimente nu puseseră cu totul stăpânire pe noi, după coborâre simţindu-ne revigoraţi şi gata să mai urcăm o dată muntele.
A doua zi am plecat din Drobeta Turnu Severin spre alte locuri speciale, ultima oprire fiind Craiova. Lăsând în urmă locurile pline de amintiri pe care le vom închide şi păstra după porţile fermecate ale copilăriei, ne-am îndreptat spre:
-Mănăstirea Sfânta Ana -aflată pe dealul Moşului, care domină oraşul Orşova. La data de 2 decembrie 1990, mănăstirea a fost sfinţită de episopul Damaschin Severineanul. Complexul monahal iniţial a fost alcătuit dintr-o biserică de lemn, cu elemente de stil tradiţional românesc şi chilii pe ambele părţi, ansamblul având forma literei U. În ultimul deceniu a mai fost construită clopotniţa cu un altar de vară;
-Hidrocentrala Porţile de Fier I -cea mai mare hidrocentrală de pe fluviul Dunărea, cu o putere instalată de 1080 MW, capacitatea maximă a turbinelor fiind de 8700 metri cubi /secundă. Centrala este amplasată la 15 km amonte de oraşul Drobeta Turnu Severin;
-Muzeul Porţile de Fier -deschis la 15 mai 1972, este împărţit în mai multe secţii: Istorie (peste 50.000 de exponate); Ştiinţe ale Naturii (spaţiu bogat cu floră şi faună specifice mediului din Defileul Dunării); Etnografie şi Folclor (prezintă aspecte ale civilizaţiei rustice din Mehedinţi).
După interesantele explicaţii ale ghidului, am plecat spre casă, având încă întrebări în minte şi feţe mirate. Întrebările au dispărut pe măsură ce ne aminteam tot ceea ce auzisem şi văzusem. În Craiova am ajuns pe seară, însă noi ne tot gândeam la imaginile admirate de-a lungul acestei excursii.
Mulţumim profesorilor: Ciprian Popescu, Elena Popescu, Mariana Oproiu, Daniela Dorobanţu şi Simona Artagea pentru clipele de neuitat petrecute alături de colegi şi prieteni în acest ultim an şcolar!