Claudia Florentina Prină, clasa a VIII-a A
Încă de când eram mică am început să desenez. Mâzgăleam orice foaie de hâtrie fără să am o idee anume despre ceea ce vreau să desenez. Pentru mine era ca un joc. Mai târziu mi-am dat seama că era mai mult decât atât, era o creaţie, propia mea creaţie.
Odată eram cu prietena mea Magda. Ne-am gândit să facem un concurs: cine desena cel mai frumos primea premiul cel mare, o păpuşă Barbie. M-am străduit să fac cel mai frumos desen şi am reuşit. Totul pornise de la o provocare, un joc al desenelor.
Tot de atunci mă pasionează confecţionarea hainelor. Creasem multe modele de rochii, fuste, bluze, pantaloni... dar pentru mine şi această creaţie era tot o joacă.
Chiar şi atunci când construiam cu fetele castele din nisip totul ni se părea o joacă, o aventură frumoasă. Ne gândeam cum să le împodobim: cu livezi, grădini cu flori... Tot o creaţie era!
Devenind mai mare am învăţat să deosebesc creaţia de un joc, însă mi-am dat seama şi de faptul că erau strâns legate între ele. De la un joc pornea totul.
Aş dori ca într-o bună zi creaţiile mele să devină realitate!
Odată eram cu prietena mea Magda. Ne-am gândit să facem un concurs: cine desena cel mai frumos primea premiul cel mare, o păpuşă Barbie. M-am străduit să fac cel mai frumos desen şi am reuşit. Totul pornise de la o provocare, un joc al desenelor.
Tot de atunci mă pasionează confecţionarea hainelor. Creasem multe modele de rochii, fuste, bluze, pantaloni... dar pentru mine şi această creaţie era tot o joacă.
Chiar şi atunci când construiam cu fetele castele din nisip totul ni se părea o joacă, o aventură frumoasă. Ne gândeam cum să le împodobim: cu livezi, grădini cu flori... Tot o creaţie era!
Devenind mai mare am învăţat să deosebesc creaţia de un joc, însă mi-am dat seama şi de faptul că erau strâns legate între ele. De la un joc pornea totul.
Aş dori ca într-o bună zi creaţiile mele să devină realitate!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu