luni, 12 mai 2014

Ploaia

Luciana Dumitrescu VIII A

Ploaia. Un fenomen natural des întâlnit.
Ce putem spune despre ploaie? Ne dorim să înceapă într-un anume moment? Sau să înceteze într-un anume moment? Nu putem decide un astfel de lucru care nu depinde de noi.
Dar picăturile însufleţite, asemenea unor fiinţe ce aleargă cu paşi plăpânzi în lacrimile Domnului, asemenea unor zâne ce poartă perle strălucitoare înfiripate în mii de lanţuri pe care le azvârle apa tulbure de râu, ne farmecă prin minunăţia lor. Ne încearcă imaginaţia şi ne fac să gândim astfel: "Este acest strop o fiinţă care se joacă în ploaie?"
Da, ne putem imagina acest lucru. Putem să creăm o întreagă poveste în care picătura de ploaie este însăşi fiinţa ploii mlădioase care ne învăluie  cu liniştea ei caldă, aducându-ne un moment de bucurie fantastic.
Imaginaţia este ca un joc al minţii noastre în care ne putem folosi atât raţiunea cât şi inima şi care ne dă curajul de a spune adevărul despre noi, oamenii: că suntem doar nişte copii care uită de lumea reală atunci când devin una cu ploaia caldă de vară ce îi acoperă.
Norul întunecat al furtunii este purtat pretutindeni de ploaia strălucitoare, ca un paharnic de demult ce toarnă râurilor în cupe de piatră plânsul său şi dăruieşte oamenilor zborul liber al gândurilor, devenind mici eroi ai imaginaţiei lor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu